Confuzie


Sunt bântuit de câteva zile de sentimente contradictorii de tristeţe, iritare, amuzament şi curiozitate. Toate legate de ce citesc pe net în presă şi bloguri despre ce se întâmplă în România şi de procesele mele interioare.


Aşa că mi-am zis: „Tre’ să scriu ceva care să fie beton, să salveze lumea!”. Nu numai lumea mea, nu doar România ci, ca efect indirect….toată lumea asta. Pueril, nu-i aşa? Bine, da’ măcar pot să încerc!? Aşa că mă salvez pe mine de la supra-aglomerare şi confuzie în primul rând şi reproduc mai jos gândurile şi sentimentele pricinuite de diferite lecturi şi ştiri de pe net. Care va să zică reflectez cu voce tare.


Citesc mai mult despre politică, economie, fotbal, că asta e pe primele pagini. Mai jos, la subsol, ajung la cultură, modele pozitive, spiritualitate etc. În primul rând mi-e greu să filtrez maldărul de informaţii şi după ceva vreme creierul oboseşte şi vrea o pauză. Mai ales că primesc foarte puţină energie pozitivă accesând „ştirile zilei”, chiar mă întristează şi mă deprimă. E deja un obicei bine înrădăcinat în tiparele mele zilnice şi e timpul să trag linie.


Vorbesc puţin despre tiparele pe care le găsesc în ştiri: declaraţii ale unor oameni care se ocupă cu politicile, sportul, arta, economia. Marea majoritate redate într-un mod antagonist şi care crează dihotomii, categorii, tabere. Noi suntem cu aştia, voi sunteţi împotriva noastră şi pentru asta sunteţi mai răi – slabi – proşti, aiurea etc. Mai ales în politică, fotbal, „şou – biz”. Oameni care îi împroaşcă unii pe ceilalţi cu răutăţi, care plătesc poliţe şi ascut cuţite. Toţi – de-ai noştri. Desigur, cu toţii se dezic de „ceilalţi”, „nu avem nimic de a face cu ăia”. De parcă trăind în acelaşi oraş, în aceeaşi ţară, nu s-ar intersecta de 1650 de ori în viaţă, în diferite locuri, nu ar respira acelaşi aer, nu ar avea conturile în aceeaşi bancă sau bea apă din acelaşi „izvor al minunilor”. Nu. De parcă nu ar fi cu toţii modele copiilor noştri.


Ecuaţia e simplă: „dacă eu sunt PNL-ist (şi aici puteţi înlocui cu orice partid), bărbat, ortodox, „midăl menegmănt”, cu facultate şi master, două maşini, o soţie şi un copil etc. etc., „am” toate lucrurile astea pentru că am muncit o viaţă pentru ele! Şi nu las pe nimeni să mi le ia (unde „nimeni” e oricine are alte variabile în enumerarea de mai sus).” Aşa că…la luptă! Trecem tot prin foc şi sabie. Noroc că acum suntem mai „civilizaţi”, avem un regim „democratic” şi bloguri (un pic de auto-ironie trebuie, nu?). Poate ar trebui reinstaurate duelurile şi turnirurile publice, să le dăm ocazia „vorbăreţilor” să se manifeste. (Glumesc, ar merge mai bine ceva paşnic).


Buun…deci oamenii de mai sus îşi exprimă părerea în public, iar ziariştii / alţi cetăţeni scriu despre asta. Şi apar comentariile la articole şi ştiri…linşaj în toată regula, nu tu politeţe, fineţe, ironie uşoară, darmite un dialog constructiv. Aţi citit vreodată comentarii pe un site de ştiri gen Hotnews? Dat în cap sub protecţia spaţiului virtual. Câţi dintre cei care scriu acele comentarii ar avea tupeul să spună aceleaşi cuvinte dacă în faţa lor ar fi interlocutorul în carne şi oase? Retoric întrebând.


Necazul e că nu ne „dăm în cap” doar virtual. Toată energia asta negativă ajută seminţele dezbinării, derutei, ignoranţei, egoismului şi individualismului să încolţească în mod cât se poate de real în cei care citesc/scriu. Ne închidem în car-casele noastre şi arătăm cu degetul tot ce percepem ca pericol în jurul nostru. Ne trezim într-o beznă a raţiunii şi inimii în care ne izolăm de restul lumii şi în care suntem copleşiţi de diferite şi colorate frici. E normal, ar spune psihologii, „sinele”, „ego-ul” se apără când se simte ameninţat. Şi la fel de normal e ca noi să evoluăm şi să ne deschidem (sufletele, minţile, relaţiile) în loc să le închidem.


Avem în noi şi seminţele unităţii, compasiunii, iubirii, empatiei (alături de seminţele acţiunilor noastre negative). Pe astea cum să le udăm mai bine, mai mult, cu mai multă grijă? Cum să sădim ce e mai bun din noi pentru a culege cele mai bune roade?


Învăţăm de la ştiinţă, liderii noştri spirituali şi din observaţiile proprii că suntem conectaţi unii la ceilalţi mai ceva ca Internetul! Adică dacă eu am un gând / comportament violent, atunci copiii mei, cei cu care intru în contact şi în ultimă instanţă tot ce e viu în jurul meu (apă, plante etc.) e influenţat cel puţin la nivel subtil de energia pe care o eman. Hmm…fac un agajament public prin care îmi asum responsabilitatea de contribuitor la conştiinţa noastră comună: începând de azi îmi schimb comportamentul de consumator de ştiri pe internet într-un mod în care să influenţez pozitiv tot ce mă înconjoară. Aşa cum scrie aici http://www.plumvillage.org/practice/5_mindfulness_trainings.htm, la nr. 5. Ca să ies din confuzie 🙂


Voi ce soluţii aveţi?


Gânduri bune tuturor!

Anunțuri
2 comentarii
  1. Animaliciul75 a spus:

    Hai ca incepi sa scrii din ce in ce mai binte 😛

  2. Sab-Ina a spus:

    multumesc!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: