femeia africană


O întâlnesc în fiecare zi de când m-am mutat în Africa. Poartă de obicei o fâşie lungă de pânză colorată înfăşurată în jurul corpului; mersul îi e ferm şi drept, nu are încotro pentru că pe cap duce fie un coş cu mâncare, fie o canistră de apă, fie o legătură de lemne. De multe ori pe spate, înfăşurat în cârpa legată în jurul mijlocului, doarme plodul; ea se mişcă oarecum cu grijă să nu-l trezească. Se grăbeşte spre casă, e seară şi trebuie să ajungă devreme pentru a pregăti masa pentru întreaga familie. Face asta de când e mică; de fapt a renunţat la şcoală pentru că a trebuit să aibă grijă de fraţii ei mai mici şi de tatăl ei – gătit, spălat, curăţenie, în fiecare zi. În multe tradiţii africane fetele sunt cele care cară apa de fiecare zi…uneori mulţi kilometri.

Bărbatul vine şi el, e mai în urmă; mâinile lui nu sunt ocupate cu nimc. Are un mers relaxat; berile băute cu prietenii la colţ de stradă îl ajută să treacă peste încă o zi toridă în Africa.

Am un respect profund pentru femeia africană, pentru demnitatea şi puterea cu care-şi poartă crucea. Cred că pacea în satele astea bătute de soare şi praf trebuie să graviteze în jurul ei. Văzut de aici premiul Nobel pentru pace pare o glumă.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: